Radare fixe doar pe DN1

[Skyppy]

Poliţia nu mai dă amenzi cu ajutorul radarelor fixe decît pe DN1

Poliţia a retras avizul de funcţionare a radarelor fixe amplasate în ţară în urma unor contracte încheiate de primării cu societăţi particulare, singurul sistem de depistare a vitezei care rămîne în funcţiune fiind cel de pe DN1, care aparţine în totalitate Poliţiei.

Suspendarea aparatelor radar fixe amplasate de autorităţile locale a fost cerută de şeful Poliţiei Romîne, chestorul Petre Tobă, începînd cu data de 24 aprilie, iar motivul, potrivit unor surse, ar fi lipsa cadrului legal general de funcţionare pentru aceste sisteme.

Åžeful Direcţiei de Poliţie Rutieră din IGPR, Lucian Diniţă, a confirmat suspendarea activităţii radarelor. "Am retras avizul de funcţionare pînă la reglementarea situaţiei", a declarat el pentru NewsIn, fără să dea amănunte.

Singura atribuţie a Poliţiei privind aceste radare se referă la identificarea autoturismului şi emiterea procesului verbal de contravenţie.

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) va cere in justiţie anularea unor contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu respectă legislaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a anunţat instituţia pe 30 aprilie. ANRMAP efectuează, în urma unor sesizări venite din partea Inspectoratului General al Poliţiei Romîne (IGPR), controale în toată ţara privind amplasarea radarelor fixe şi respectarea contractelor de achiziţie publică, se arată într-un comunicat al instituţiei.

În urma controlelor efectuate în judeţele Cluj, Mureş şi Braşov, echipele de control au aplicat amenzi totale de 140.000 de lei pentru două primării care nu au respectat procedurile privind contractele de achiziţie publică, consiliile locale urmînd a revoca hotărîrile de încheiere a contractelor.

"ANRMAP va solicita instanţelor de judecată anularea acelor contracte privind amplasarea radarelor fixe care nu respectă procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică prevăzute de OUG 34/2006'', a declarat preşedintele ANRMAP, Cristina Trăilă

[bogdanf]

Titlul e cam umflat peste tot in presa. Daca citesc bine stirea, scrie ca doar acele radare care nu respecta conditiile de achizitie publica vor fi dezafectate. Cite altele vor scapa de control si vor ramine active?

[misuspita]

Foarte interesanta povestea... Vad ca de ceva timp suntem bombardati cu tot felul de tunuri mediatice, unele mai mici, altele mai mari... dar toate cu un sambure de adevar. Se vede ca se apropie campania. Si cu toate acestea nu mai zice nimeni nici pis despre treaba cu terenurile Universitatii Agronomice, cu baselu si fiica-sa, etc... miroase a schimbarea subiectului?

[saib]

Poliţia Romînă şi autorităţile locale încalcă legea în avantajul unor firme

♦ Afacerea radarelor fixe s-a dovedit a fi un campion al ilegalităţilor. Una dupa alta, au fost încălcate Legea finanţelor publice locale, OG 195/2002, privitoare la circulaţia pe drumurile publice, HG 1391/2006, conţinînd regulamentul de aplicare a acesteia, jurisprudenţa CEDO, OG 2/2001 privitoare la regimul juridic al contravenţiilor şi principiul respectării drepturilor omului. Conform surselor noastre, Departamentul Naţional Anticorupţie a demarat o anchetă referitoare la această megaafacere.

♦ Deşi, potrivit art. 109, alin. 1 din OUG 195/2002, “constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier”, iar articolul 15 din OG 2/2001 reglementează regimul juridic al contravenţiilor, enumerînd persoanele care pot fi agenţi constatatori, autorităţile locale au ignorat aceste prevederi. Multe primării au încredinţat aceste atribuţii unor firme, chiar dacă reprezentanţii lor nu sunt cuprinşi în lista celor care pot constata săvîrşirea unei contravenţii.

♦ Intreaga maşinaţiune contravine prevederilor OUG 195/2002, conform căreia “amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se fac venit integral la bugetele locale”. In condiţiile în care un procent din aceste amenzi (care poate merge pînă la 80%) este virat către o societate comecială, întreaga afacere nu este altceva decît o deturnare de fonduri. Conform avocaţilor Gheorghe Piperea şi Florin Kovacs, menţinerea valabilităţii amenzilor date pînă în prezent este ilegală şi discriminatorie.

Intregul scandal al radarelor fixe, care a culminat cu retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, va continua. Aceasta, pentru că, potrivit unor surse, DNA a demarat o anchetă privind contractele încheiate de primării şi societăţile comerciale care au operat radarele fixe din Romania. Procesele-verbale încheiate pentru depăşirile de viteză constatate sunt încheiate la cîteva zile (în multe cazuri chiar la cîteva luni) de la momentul săvîrşirii presupusei fapte. Acest “amănunt” relevă, în primul rînd, o primă nerespectare a legislaţiei în vigoare. Autoturismul care a depăşit viteza regulamentară este filmat de o cameră fixă la un moment dat, iar agentul constatator care întocmeşte procesul-verbal de contravenţie, prin care dispune sancţiunea contravenţională, îndeplineşte documentul în cauză într-un moment ulterior, însuşindu-şi o constatare făcută de o altă entitate, în absenţa sa. Referitor la acest aspect, avocatul Florin Kovacs ne-a declarat: “In această privinţă, legea nu lasă loc de echivoc. Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prevede ca «nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri»”.

Intre penibil şi ilegal
Inregistrarea efectuată de aparat este folosită ca probă. Pentru acesta, ea trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Una dintre acestea este aceea a omologării şi verificării metrologice. In acest sens, ar fi de menţionat cazul deja celebru al bătrînului Renault, vechi de 15 ani, “prins” de radarele fixe în cauză rulînd cu 500 de kilometri pe oră. Depăşirea vitezei legale constituie contravenţie. Referitor la acest aspect, doi avocaţi de marcă, Gheorghe Piperea şi Florin Kovacs, au un punct de vedere comun: conform jurisprudenţei CEDO, contravenţiile fac parte din noţiunea europeană de “penal”, motiv pentru care normele care reglementează constatarea şi sancţionarea contravenţiilor trebuie interpretate restrictiv şi trebuie să ofere garanţii de imparţialitate din partea statului. Nu se poate pune problema imparţialităţii în condiţiile în care organul constatator sesizează existenţa unei contravenţii, stabileşte vinovăţia şi aplică sancţiunea, fiind scutit de sarcina probării acuzaţiilor şi a justeţei sancţiunii. Articolul 15 din OG 2/2001 reglementează regimul juridic al contravenţiilor, enumerînd persoanele care pot fi agenţi constatatori. Printre aceştia nu se enumară reprezentanţii unor societăţi comerciale, cum este cazul radarelor fixe. In consecinţă, atribuirea unor sarcini în materie contravenţională unei societăţi comerciale este abuzivă, cu atît mai mult cu cît profitul acesteia este direct proporţional cu numărul de sancţiuni aplicate...

Curat murdar
Tabloul acestei afaceri este destul de simplu. In baza unei forme de parteneriat, autorităţile locale au încredinţat unor firme, dei, potrivit art. 109, alin. 1 şi 2 din OUG 195/2002, “constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac direct de către poliţistul rutier”, iar “constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice”. Acelaşi act normativ mai spune că “amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se fac venit integral la bugetele locale”. Or, în condiţiile în care un procent din aceste amenzi (care poate merge pînă la 80%) este virat către o societate comercială, cum rămîne cu precizarea legii, care specifică destinaţia “integrală” a acestor bani? Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, întreaga afacere este o deturnare de fonduri. Aceasta, pentru că modul în care a fost gîndită şi derulată această afacere contravine prevederilor actului normativ menţionat, dar şi Legii finanţelor publice locale, pentru că banii încasaţi din amenzile rutiere nu sunt destinaţi prevederilor acestei legi, ba, mai mult, o bună parte din ei “pornesc” spre buzunare private.

La loc comanda
Soferii care depăşesc viteza legală şi care vor fi depistaţi cu ajutorul radarelor mobile vor fi opriţi în trafic de poliţişti, fiind suplinită astfel lipsa celor aproximativ 160 de radare fixe suspendate din 24 aprilie. Comisarul şef Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere (DPR), a declarat, joi, că poliţia va lua o serie de măsuri pentru a menţine trendul descendent al accidentelor care au loc în prezent. „Ne interesează să reducem numărul de accidente pe principalele drumuri naţionale şi europene“, a spus Diniţă. El a menţionat că trebuie suplinită lipsa celor aproximativ 160 de radare fixe, suspendate cu ajutorul radarelor mobile. „Vom acţiona cu radare mobile şi vom trece la oprire aşa cum făceam odată“, a precizat seful DPR. Diniţă a spus că şoferii care au fost amendaţi înainte de suspendarea aparatelor de radar fixe vor trebui să-şi achite amenzile, deoarece constatarea este legală, aparatele radar funcţionînd legal. „Modul de funcţionare este mijloc tehnic omologat legal, aspectele din spate au dus la suspendarea lor“, a menţionat Diniţă. Referitor la acest punct de vedere, avocatul Florin Kovacs a explicat: “E aberantă o astfel de poziţie. Amenzile date sunt ilegale şi abuzive. Toate, nu numai o parte a lor. Ilegală este chiar aceasta diferenţiere. Ilegalitatea unui fapt nu poate fi acoperită prin descoperirea tîrzie a acesteia. Autorităţile au încasat şi distribuit ilegal aceşti bani de cînd au dat prima amendă, nu de ieri sau de săptămîna trecută. Imi pare rău că legea le strică ditamai afacerea, dar asta e situaţia...